Istoric‎ > ‎

Gheorghe Lazăr

               

            GHEORGHE LAZĂR (n. Avrig, 5 iunie 1779 – m. Avrig, 17 septembrie 1823), iluminist român.  Fiu de țărani înstăriți, este luat de mic în casa baronului Samuel von Brukenthal și îndrumat către studiu: școala primară la Avrig, gimnaziul la Cluj și la Sibiu; Filosofia și Dreptul la Cluj (1802-1806), apoi la Universitatea din Viena, unde studiază teologia, filosofia și științele fizico-matematice. Grație acestor studii, el a devenit un enciclopedist bine orientat în știintele veacului al XVIII-lea. În timpul acesta începe să și scrie: traduce un catehism rusesc, o scriere de morală pentru școli, o povestire populară-romantică, Cetire pentru popor. Scrierile acestea descopereau predilecția sa pentru libertatea de cugetare, de care se conducea și în studiile teologice.

                Întors în Transilvania, la Sibiu, a fost hirotonisit arhidiacon și a obținut un post la Școala teologică ortodoxă. A tradus în limba română o serie de lucrări cu caracter pedagogic și chiar un manual de pedagogie. Din păcate, a intrat în conflict cu episcopul Vasile Moga care, fiind un adept al învățământului în limba slavonă, a împiedicat activitatea culturală a lui Lazăr, interzicându-i tipărirea manualelor în limba română. În urma unui proces disciplinar, la sfârșitul anului 1815 guvernatorul Transilvaniei l-a destituit pe Gheorghe Lazăr din funcție, punându-l sub supravegherea autorităților polițienești. Aceasta l-a determinat ca, în 1816, să treacă munții și să se stabilească la București, unde și-a câștigat existența mai întâi ca profesor particular. În Țara Românească, Gheorghe Lazăr se manifestă ca promotor al ideii de înființare a unei școli românești la cel mai înalt nivel științific posibil pe atunci, într-o vreme în care învățământul se desfășura în limba greacă. Sprijinit de Iordache Golescu și Constantin Bălăceanu, a trebuit să ducă o muncă intensă cu cei care susțineau că limba română este prea săracă pentru a exprima adevărurile științei. Scrie un manual de Aritmetică și Trigonometrie și predă el însuși artimetică, geometrie, trigonometrie, filosofie și gramatică. La 24 martie 1818, obținând aprobarea pentru înființarea școlii românești, și-a început activitatea într-un local impropriu din centrul capitalei, la Sfântul Sava. La început, elevii săi erau băieți de mici meseriași, târgoveți și dascăli, pentru că odraslele boierești frecventau în continuare școala grecească. Noua instituție a devenit curând principalul focar de consolidare și difuzare a culturii românești. Din prima generație de elevi au făcut parte, printre alții, Petrache Poenaru, Daniel Tomescu, Teodor Paladi, Simion Marcovici și alții.

                Dar Gheorghe Lazăr nu a fost doar un simplu dascăl. El a fost și un mare român. Atunci când cartea era o raritate și școala vorbea în limbi necunoscute de popor, Gheorghe Lazăr a tradus și a scris cărți în limba română, fapt care a deschis noi orizonturi pentru un mare număr de români. La școala lui Lazăr au venit și copii de prăvăliași, și copiii oamenilor de la marginea orașului, iar el i-a învățat cu dragoste tainele științelor matematice și ale filozofiei, în limba lor maternă. În timpul Revoluției din 1821, era firesc ca Lazăr, cugetând astfel, să se împrietenească și cu Tudor Vladimirescu, eroul revoluției, care a stârnit emanciparea politică a țărilor române, oferind o „paralelă” războinică emancipării culturale a lui Lazăr. Colaborarea cu revoluționarii i-a atras mai târziu persecuția din partea autorităților. Gheorghe Lazăr se întoarce bolnav în satul natal, Avrig, unde se stinge din viață în ziua de 17 septembrie 1823. A fost înmormântat în curtea bisericii ortodoxe din Avrig, în imediata vecinătate a casei natale.

                Multe instituții din țară îi poartă numele, celebrând activitatea sa de îndrumător al culturii române: Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj, grupuri școlare din Baia Mare și Pecica; în Piața Universității din București se înalță din 1886 statuia acestui iluminist, fondatorul învățământului în limba națională. 

Comments